Fără de gust şi poftă
Îmi place să mănînc gustos. Urăsc fast-foodurile — prefer o foame uşoară şi un ceai, decât să ronţăi otravă. Din fericire în Chişinău restaurante sînt destule, ai din ce alege. Din păcate însă majoritatea lor nu au reprezentanţe online. Iar dacă le au… atunci sînt realizate foarte prost, cum ar fi cel al restaurantului Le Boucherie.
Nu, n-am fost călcat pe coadă de cei de la boucherie. Doar mă întreb, de ce un restaurant bun (sau care pretinde a fi bun) îşi compromite imaginea localului plasînd nişte fotografii nu tocmai apetisante a mîncărilor din meniu.
Dacă nu greşesc frunzele proaspete de salată arată altfel
oare lingura tre’ să fie subiectul cel mai important din compoziţie, pe cea de mai jos nici nu o comentez:)
În fine, nu eu pun la dubii iscusinţa bucătarilor, ci imaginile de mai sus. Dorinţa proprietarilor de a face economii de vreo 40 de porţii de ficat de raţă prăjit cu sos şi stafide încredinţind imaginea afacerii sale nepoţilor sau vreunui fecior al naşului mă uimeşte.
Văzînd nişte imagini făcute fără gust, nu mai ai nici poftă.
P.S. Alte fotografii ale gustărilor găsiţi în meniul online.
subiectul este interesant, intradevar in moldova e mai greu sa faci bani din online. eu am incercat si mai incerc, dar singur e mai greu
Vitalie, am ris mult despre intentiile tale referitor la “mănăjerii şi admini” :))) , dar asta e adevarul ;)
Îi drept și ai scris.
iTineret?
Eugen, ce iTineret?!
Nu îmi dau seama despre ce e vorba.
avea tatniu, dumnezeu sa-l ierte, o vorba la tema asta: “no publicity – no prosperity”.
scurt, clar, si cuprinzator.
;)
Pingback: Pioneratul twitterului
Pingback: Pioneratul twitterului
Da, asta e bine. Insa am inteles ca Angello nu ofera deloc conditii privelegiate celor care initiaza proiecte finantate de ei iar Simpals ofera expertiza locala, pe cind un startup de succes are nevoie de expertiza si experienta internationala…
Artur, da ceea ce ai menționat e un neajuns clar. E nevoie de colaborare și de schimb de exeperiențe măcar cu vecinii. Am putea învăța multe lucruri interesante.
Pingback: Temă pentru acasă
Stiu ca e greu de acceptat dar din pacate este o discrepanta ft mare intre cererea de afaceri si calificare…sau mai explicit…persoanele care ies de pe bancile universitaii nu dispun de abilitatile necesare.
din pacate, noi nici la unskilled labor force nu prea facem fata… in discutii cu cei de la draexelmaer si lear, doua compaii care au creat cca 3000 de locuri de munca si o industrie care nu a existat in rm, se plangeau de faptul ca dupa ce ii invata pe moldoveni sa dea la strung, in trei luni astia lasa munca… 15 ani de stat la taraba in calea basarabiei au dus la pierderea culturii industriale… plus, cei de la lear corp spuneau ca muncitorul polonez din fabrica lor e de trei ori mai productiv… asa ca autorii raportului au dreptate, din pacate…
Pingback: Startup Weekend Moldova « Artur Gurău
Sunt bucuroasa ca se organizeaza si la noi astfel de evenimente, keep up the good work
@condrat.
Pai invata cu un salariu mic (fac investitia in sine) si apoi pleaca la un salariu mai bun.
Asta si presupune capitalismul si relatiile de piata nu?
Pingback: Analiză complexă a live-urilor din Moldova » blogul lui eugen