Vinificaţia 2.0
Am observat o explozie pe piaţa serviciilor online destinate industriei vinurilor. Timp de o lună în vizor au apărut cîteva zeci de site-uri ce oferă diverse servicii online orientate către satisfacerea necesităţilor a amatorilor şi producătorilor de vinuri.
Nu cunosc ce servicii online există pe piaţă, ce ar acoperi această nişă şi care-i sînt liderii*. Mult mai mult mă interesează tendinţele şi perspectivele promovării online a produselor pe plan mondial, în cazul nostru al vinului, că tot e cel mai discutat subiect în Moldova:).
Reţele sociale
Există, deja, mai multe reţele sociale de nişă cu un auditoriu divers, oameni ce nemijlocit fac parte din industrie sau pur şi simplu amatori de vinuri. În cazul Vinorati, putem vorbi despre o îmbinare dintre degustători amatori şi profesionişti.
Adegga încearcă să creeze o comunitate puternică de degustători, care la rîndul său vor genera conţinut sub formă de impresii sau recomandări personale, rating, etc.
WineSocieties este un serviciu mai amplu, care se vede ca un instrument util în mîinile producătorilor de vinuri, retailer-i, wholesalers la dispoziţia cărora se pune spaţiu pentru vinderea, cumpărarea sau licitarea unui produs vinicol.
Motoare de căutare
Motoare alternative de căutare precum Vinquire , Able Grape, Wine Searcher, ne oferă posibilitatea să raţionalizăm căutarea. În cazul consumatorului putem vorbi despre compararea preţurilor la vinuri sau citirea recomandărilor, iar în cel al meseriaşilor despre desfăşurarea unor campanii de studiere şi cercetare a pieţei (Able Grape).
Cataloage
În căutările mele pe Wine Library şi Wine Access nu am găsit nimic relevant, Moldova nu e prezentă acolo, deşi ultimul se poziţionează ca avînd cea mai mare bază de vinuri din lume 58,000 titluri.*
Online TV
Wine Library a lansat online TV, care nu face nimic altceva decît să compare vinurile. E foarte haios tipul, vizionare plăcută;)
Turism
Wines and times, de exemplu, ne oferă posibilitatea să ne planificăm traseul turistic prin vinăriile americane. Deşi, are un design de prin anii 90 şi unele găunii în utilizare, se poate dovedi a fi un serviciu destul de bun şi util.
Final
În general putem vorbi despre o tendinţă bună şi oportunităţi noi de promovare pentru cei ce activează în această industrie. Sigur că vor mai apărea proiecte interesante de nişă. În prezent, vinificatorii străini, care de altfel sînt foarte bine reprezentaţi online, fac primii paşi către 2.0.
O sugestie pentru vinificatorii autohtoni ar fi să fie mai îndrăzneţi şi să lase la o parte conservatismul. “Content is a king” trebuie să înţelegeţi acest lucru, încercaţi să evitaţi pagini cu conţinut de genul: Sorry. The material is going to be published. Online-ul e important, e o altă faţă a voastră!
*nu m-am implicat în căutări şi analize profunde pentru a depista liderii în serviciile online destinate industriei vinurilor. Fiindcă, în căutările de pe google în primele pagini au fost afişate site-urile la care fac referinţă nemijlocit în acest articol.
subiectul este interesant, intradevar in moldova e mai greu sa faci bani din online. eu am incercat si mai incerc, dar singur e mai greu
Vitalie, am ris mult despre intentiile tale referitor la “mănăjerii şi admini” :))) , dar asta e adevarul ;)
Îi drept și ai scris.
iTineret?
Eugen, ce iTineret?!
Nu îmi dau seama despre ce e vorba.
avea tatniu, dumnezeu sa-l ierte, o vorba la tema asta: “no publicity – no prosperity”.
scurt, clar, si cuprinzator.
;)
Pingback: Pioneratul twitterului
Pingback: Pioneratul twitterului
Da, asta e bine. Insa am inteles ca Angello nu ofera deloc conditii privelegiate celor care initiaza proiecte finantate de ei iar Simpals ofera expertiza locala, pe cind un startup de succes are nevoie de expertiza si experienta internationala…
Artur, da ceea ce ai menționat e un neajuns clar. E nevoie de colaborare și de schimb de exeperiențe măcar cu vecinii. Am putea învăța multe lucruri interesante.
Pingback: Temă pentru acasă
Stiu ca e greu de acceptat dar din pacate este o discrepanta ft mare intre cererea de afaceri si calificare…sau mai explicit…persoanele care ies de pe bancile universitaii nu dispun de abilitatile necesare.
din pacate, noi nici la unskilled labor force nu prea facem fata… in discutii cu cei de la draexelmaer si lear, doua compaii care au creat cca 3000 de locuri de munca si o industrie care nu a existat in rm, se plangeau de faptul ca dupa ce ii invata pe moldoveni sa dea la strung, in trei luni astia lasa munca… 15 ani de stat la taraba in calea basarabiei au dus la pierderea culturii industriale… plus, cei de la lear corp spuneau ca muncitorul polonez din fabrica lor e de trei ori mai productiv… asa ca autorii raportului au dreptate, din pacate…
Pingback: Startup Weekend Moldova « Artur Gurău
Sunt bucuroasa ca se organizeaza si la noi astfel de evenimente, keep up the good work
@condrat.
Pai invata cu un salariu mic (fac investitia in sine) si apoi pleaca la un salariu mai bun.
Asta si presupune capitalismul si relatiile de piata nu?
Pingback: Analiză complexă a live-urilor din Moldova » blogul lui eugen